Armele Revoluției Mexicane, de Ioan Găucan

Luptătorul cu cartușierele încrucișate pe piept, un revolver înfipt la brâu și o carabină în mână. Aceasta este imaginea cu care asociem revoluția mexicană și vremurile lui Pancho Villa și Emiliano Zapata.

Distribuie articolul:

De când s-a inventat praful de pușcă, lumea s-a schimbat profund. Au apărut noi și noi invenții care au revoluționat societățile omenești. Unele au fost folosite în scop distructiv, altele, din contră, pentru a scăpa de sub jugul tiraniei. Istoria armelor înseamnă știință, cultură, evoluția fierului, artă, pentru că, așa cum marii meșteri prelucrau aurul și îl transformau în bijuterii rare, și aici, în acest domeniu, au fost realizate adevărate capodopere. Arta este artă, înseamnă cunoaștere, talent, creativitate umană, indiferent că vorbim de un tablou, de un inel cu diamant lucrat manual, ori de o armă confecționată de mari inventatori. Christian Sabbagh

Revoluția Mexicană, începută în 1910, a însemnat o serie de lupte fratricide (practic un război civil în toată regula) duse de forțele rebele ce luptau pentru libertate împotriva trupelor guvernamentale, utilizând o mare varietate de armament, începând de la arme cu pulbere neagră și încărcare pe la gura țevii, trecând printr-o varietate de arme moderne: revolvere, carabine, arme cu repetiție, până la mitraliere și tunuri.

Forțele implicate în conflict pot fi împărțite practic în două mari categorii: pe de-o parte Armata Federală Mexicană, cu două parți distincte: Federales și Rurales, iar de cealaltă parte, indiferent că luptau sub comanda lui Pancho Villa în nord, sau sub comanda lui Emiliano Zapata în sud, forțe formate din fermieri, vaqueros, peoni, muncitori, femei și chiar copii.

Nu trebuie uitate nici bandele fără conducere unitară, precum și armata Americană în timpul expediției de pedepsire din 1916. Ne facem astfel o imagine de ce amploare a luat acest conflict, timp de aproape 10 ani de zile.

Arma de bază a soldaților guvernamentali (federales) era pușca Mauser model 1902 în calibrul 7mm contractul Mexican) precum și mai moderna Mauser model 1912 ( asemănătoare cu modelul Mauser 98). Diferențele între cele 2 modele erau minore, mai mult de design al aparatelor de ochire, patului și ulucului.

De fapt, Mexicul a început să cumpere mai întâi Mauser M1895, fabricate la DWM, pasul următor fiind cumpărarea modelului 1902 ( 43900 arme au fost cumpărate tot de la DWM).

Cum producția germană nu acoperea necesitățile, au mai fost comandate arme Mauser M1907 la fabrica Steyr din Austria. Mexicanii au început apoi să producă și propriile arme pe baza modelului Mauser, începând cu 1910. Acestea erau aproape identice cu modelul Mauser M1902, excepție făcând baioneta care era împrumutată de la M1907.

Aceste arme erau mai scurte cu 44 cm, fiind de fapt carabine pentru cavalerie  (au fost fabricate 4000 de bucăți). În fine, ultima achiziție a fost Mauser M1912, tot de la fabrica Steyr, dar o mare parte din armele comandate au fost oprite de la export și ulterior folosite de armata austro-ungară în primul război mondial.

Continuare pe

Distribuie articolul